Febra Admiterii 2009

Luna iulie e un chin: febra admiterii la facultate pluteste in aer!

Am de gind sa sun la Secretariat cu gindul sa cer mai multe informatii despre admitere ca sa stiu sigur ca nu voi merge la Bucuresti cu un dosar incomplet.
Sun... Astept, cu emotie, sa mi se raspunda: stiu ca la celalalt capat al firului poate raspunde o secretara plictisita, enervanta si nepoliticoasa.
Stiu pentru ca asa mi s-a spus, toti o stiu si aproape toti pling dupa ce vorbesc cu ea, pentru ca EA, secretara Facultatii de Arte Plastice e rEA!
Emotii...
Imi rapsunde EA: sec, cu o greata pe care nici o tona de lamii nu o pot potoli...
Nu ma lasa sa spun nimic: mai rau ca un robot! Ca nu are timp sa stea de vorba - dar pentru ce o fi platita?! - si ca pe net sunt toate informatiile, etc, etc.

In putine cuvinte: Ea imi inchide telefonul in nas, o face pe grabita, pe politicoasa, pe amabila si pe interesanta!

Concluzie: Ar fi bine ca EA sa studieze Codul Bunelor Maniere!

Perquè has vingut



Perquè has vingut han florit els lilàs
i han dit llur joia
envejosa
a les roses:

mireu la noia que us guanya l’esclat
bella i pubilla, i és bruna de rostre.

De tant que és jove enamora el seu pas
-qui no la sap quan la veu s’enamora.

Perquè has vingut ara torno a estimar:
diré el teu nom
i el cantarà l’alosa.


Joan Salvat-Papasseit

Unending Love

I seem to have loved you in numberless forms, numberless times...
In life after life, in age after age, forever.
My spellbound heart has made and remade the necklace of songs,
That you take as a gift, wear round your neck in your many forms,
In life after life, in age after age, forever.

Whenever I hear old chronicles of love, it's age old pain,
It's ancient tale of being apart or together.
As I stare on and on into the past, in the end you emerge,
Clad in the light of a pole-star, piercing the darkness of time.
You become an image of what is remembered forever.

You and I have floated here on the stream that brings from the fount.
At the heart of time, love of one for another.
We have played along side millions of lovers,
Shared in the same shy sweetness of meeting,the distressful tears of farewell,
Old love but in shapes that renew and renew forever.



~ A poem by Rabindranath Tagore

Emotie de toamna

Emoţie de toamnă - N. Stanescu

A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,
iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.

The Gift - R. Tagore

If you would have it so,
I will end my singing.

If it sets your heart aflutter,
I will take away my eyes from your face.

If it suddenly startles you in your walk,
I will step aside and take another path.

If it confuses you in your flower-weaving,
I will shun your lonely garden.

If it makes the water wanton and wild,
I will not row my boat by your bank.

OFRENDA - R. M. Rilke


¡Oh, cómo florece mi cuerpo, desde cada
vena,
con más aroma, desde que te reconozco!
Mira, ando más esbelto y más derecho,
y tú tan sólo esperas... ¿pero quién eres tú?

Mira; yo siento cómo distancio,
cómo pierdo lo antiguo, hoja tras hoja.
Sólo tu sonrisa permanece como muchas
estrellas
sobre ti, y pronto también sobre mí.

A todo aquello que a través de mi infancia
sin nombre aún refulge, como el agua,
le voy a dar tu nombre en el altar
que está encendido de tu pelo
y rodeado, leve, con tus pechos.

ars poetica

DÍA DE OTOÑO - Rainer Maria Rilke

Señor: es hora. Largo fue el verano.
Pon tu sombra en los relojes solares,
y suelta los vientos por las llanuras.

Haz que sazonen los últimos frutos;
concédeles dos días más del sur,
úrgeles a su madurez y mete
en el vino espeso el postrer dulzor.

No hará casa el que ahora no la tiene,
el que ahora está solo lo estará siempre,
velará, leerá, escribirá largas cartas,
y deambulará por las avenidas,
inquieto como el rodar de las hojas.

Versión de Jaime Ferreiro